Debut în forţă al ediţiei a II-a a Săptămânii Europene a Sportului

Ediţia a doua a Săptămânii Europene a Sportului debutează sâmbătă în România în forţă, cu nu mai puţin de 35 de acţiuni practic la scara întregii ţări, în peste 20 de judeţe, la care participă câteva mii de iubitori ai sportului.

La nivel european, deschiderea oficială pentru toate cele 27 de ţări ale UE cuprinse în acest proiect generos, la care anul trecut au fost prezenţi peste 5 milioane de oameni, în cadrul a peste 7.000 de manifestări sportive şi de educaţie fizică, va avea loc la Kosice, în Slovacia, iar în România, sub coordonarea, ca şi în 2015, a Federaţiei Române Sportul pentru toţi, practic se intră direct în subiect.

Astfel, la Bucureşti se desfăşoară două demonstraţii de karate Goju-Ryo şi dansuri moderne, în judeţul Alba, pe Dealul Mamut, de la Alba Iulia se dispută Mamut Bike, iar în Arad, în Sala Polivalentă încep meciurile pentru Cupa Sportul pentru Toţi la volei.

Tot astfel, ASPT Argeş a mobilizat peste 2.500 de iubitori ai mişcării şi sportului, pentru Programul Activ şi sănătos la Muncă, la Primăria şi subunitatea de pompieri din Câmpulung, la AS Top Team Pristavu, Liceul cu program sportiv, la Rucăr-Podu Dâmboviţei şi la sediul firmelor din judeţ, precum şi meciuri de volei, handbal, de şah, curse cicliste şi atletice.

Într-o enumerare succintă, acţiuni au loc, sâmbătă, de asemenea, în Botoşani, Constanţa, cu 3 acţiuni centrale, în capitala judeţului, Dâmboviţa, Dolj, la Craiova, în principal pentru aceasta primă zi a SES, Galaţi, Gorj, Harghita, Iaşi, Ilfov, la Chiajna, în organizarea Fundaţiei Pro Chiajna, „Săptămâna” fiind o invitaţie în special la iniţiativa locală, Maramureş, cu nu mai puţin de 6 manifestări numai în prima zi, Mehedinţi, Olt, Satu Mare, Sibiu, Suceava şi Vâlcea.

SES, o acţiune pe termen lung, 59 la sută dintre europeni nu practică deloc activitatea fizică

  1. SES, o acţiune pe termen lung, contribuţie la limitarea unor pierderi de 67,5 miliarde de dolari pe an

Săptămâna Europeană a Sportului a început în 2015 şi va continua şi anul acesta, cu ediţia a 2-a, programată între 10 şi 17 septembrie, plecând de la o constatare dramatică: 59 la sută dintre europeni nu practică deloc activitatea fizică şi sportul.

Astfel că se impunea o strategie pe termen lung, mai ales ca un studiu extrem de interesant şi bine documentat, realizat începând din 2012, dinaintea Jocurilor Olimpice de la Londra, de cea mai veche şi prestigioasă revistă de medicină din lume, The Lancet a constatat, fără dubiu, că inactivitatea fizică aduce pierderi de 67,5 miliarde de dolari pe an, în întreaga lume!

Această dramatică situaţie este consemnată în ultimul număr al The Lancet, publicaţie britanică săptămânală care apare încă din 1823, cei 67,5 miliarde de dolari care ne costă anual fiind echivalentul Produsului Intern Brut al unei ţări nu dintre cele mai sărace, cum ar fi Costa Rica.

Suma rezultă, scrie The Lancet (care, încă din prefaţa ultimului studiu dă şi soluţia: „pe termen lung, până în 2025, ţinta principală este integrarea activităţii fizice in viaţa de zi cu zi”), din 53,8 miliarde de dolari cheltuieli pentru sănătate şi 13,7 miliarde dolari pierderi în productivitatea muncii.

Studiul a fost efectuat în 142 de ţări, reprezentând 93 % din populaţia planetei, fiind primul care transformă în cifre costurile „pandemiei” reprezentate de sedentarism, fiind dedicat unei serii mai cuprinzătoare publicate înaintea deschiderii Jocurilor Olimpice de la Rio de Janeiro.

În fapt, costul real ar putea fi şi mai ridicat, întrucât autorii precizează că evaluarea lor include doar 5 mari maladii asociate inactivităţii fizice: bolile coronariene, AVC (accidente vasculare cerebrale), diabetul de tip 2 (cel mai frecvent), cancerul de sân si cel de colon.

De asemenea, sedentarismul este asociat cu peste 5 milioane de decese în lume în fiecare an, notează revista, subliniind că ţăile bogate (între care şi cele ale UE) suportă în cel mai înalt grad partea esenţială a pierderilor financiare ale inactivităţii (80 la sută din costurile de sănătate şi 60,4 la sută din costurile indirecte).

 

Pentru ţările cu venituri mici şi mijlocii, costul se exprimă în principal prin boli şi morţi premature.

 

Potrivit unui alt studiu publicat de The Lancet, oamenii pot anula riscul din ce în ce mai ridicat al deceselor legate de poziţia aşezat 8 ore pe zi făcând o oră de exerciţii fizice cotidiene. Mersul rapid, cu 5,6 km/h sau practicarea ciclismului de plăcere la 16 km/h sunt cele mai bune exemple.

Totodată, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă cel puţin 150 de minute de activitate fizică pe săptămână, adică mult mai puţin, zilnic, decât cele recomandate de studiu, care analizează datele privind peste 1 milion de persoane. Or, doar aproximativ 25 % dintre persoane practică o ora sau mai mult de activitate fizicî pe zi, potrivit acestor date.

„Pentru mulţi oameni care merg la serviciu şi au slujbe de birou, nu există nici un mijloc de a scăpa de o poziţie şezând prelungită”, admite Ulf Ekelund, de la Şcoala norvegiană de ştiinţe ale sportului, coautor al acestor cercetări. O oră de activitate fizică pe zi este ideal, dar, dacă nu se poate, măcar câteva exerciâii cotidiene pot ajuta la reducerea riscului. Cum ar fi alergatul de dimineaţă, mersul la serviciu cu bicicleta sau o plimbare la prânz, sugerează el.

În faţa ‘pandemiei’ de sedendarism, reacţia „a fost mult prea lentă”, constată şi profesorul Jim Sallis, de la Universitatea din California de la San Diego, care s-a ocupat de progresele înregistrate de la Jocurile Olimpice din 2012 pentru ultimul număr al The Lancet.

Foto: lindependant.fr